Tu știi cât valorează un simplu DA ? 

Tu știi cât valorează un simplu DA ? 

Tu știi puterea unui simplu Da spus astăzi, pentru viitorul copilului tău?

Tu știi că un DA spus în copilărie poate deveni inestimabil în timp?
Tu știi că un DA rostit la timp, te poate ajuta să descoperi înclinațiile copilului tău?

De multe ori, cu toții, nu realizăm cât este de important ca cei mici să ne simtă aproape. Să ne simtă sprijinul fix atunci când au nevoie!
Îi creștem relaxat și echilibrat. Ne străduim să le fim aproape. Vrem să ne simtă oricând au nevoie.
Îi încurajăm să meargă mai departe, să decopere, să întrebe.
Îi învățăm să se ridice și să-și continue drumul. Îi ținem de mână o vreme.
Îi încurajăm să încerce. Să fie autonomi. Le șoptim că totul va fi bine.

Le spunem DA ori de câte ori se poate. Îi susținem și îi învățăm că limitele pot fi depășite.
Apoi îi încurajăm să zboare. Și le dăm curaj!

Și-n tot timpul ăsta, suntem cu ochii pe ei. Cu inima deschisă. Cu sufletul plin de tot soiul de emoții.
Îi vrem încrezători, dar mai presus de toate îi vrem FERICIȚI.

Eu asta-mi doresc pentru copilul meu. Să aibă o copilărie și o viață fericită!
Asta învăț în fiecare zi de la ea. O las să descopere, să testeze, să încerce, să treacă prin tot soiul de experiențe. O susțin. Ea se bucură cu tot sufletul, eu încerc să o observ și să o încurajez.
Înclinațiile unui copil nu se traduc neapărat prin talente sau interese deosebite. Înclinațiile sunt native și vor fi acolo pe viață, nu apar în copilărie și apoi dispar. Iar atunci când se vor împleti cu talentul, vor da naștere PASIUNILOR!

Tu știi ce înclinații are copilul tău? Se pot descoperi de la vârste mici. Iar noi, părinții, trebuie doar să fim prezenți, să observăm și să-i încurajăm.

Poate vă e de folos ghidul meu cu 10 metode prin care putem descoperi înclinațiile copiilor noștri:

  1. Jucați-vă împreună și stimulați-le imaginația!

    Puteți face jocuri de rol, foarte potrivite pentru a le da frâu liber imaginației și a putea să le observați preferințele și înclinațiile.
    Eu obișnuiesc să mă joc chiar și acum cu Ema. Îi urmăresc replicile, comportamentul și zi după zi încerc să descopăr ce-i place, cum socializează, cum reacționează și cum își gestionează emoțiile.

  2. Încercați să vedeți ce-l face unic pe copilul vostru!

    Unii le numesc ciudățenii, alții capricii, alinturi sau mofturi. Dar noi, părinții, ar trebui să căutăm mereu să vedem ce e bine! Ce-l diferențiază pe copilul nostru de ceilalți?
    Poate că are o personalitate debordantă, poate că are gusturi bine definite, poate că-i place scena sau lectura. În timp ne pot apărea tot felul de semnale care să ne ajute să le decoperim personalitate și unicitatea.

  3. Țineți un ‚Jurnal al înclinațiilor’.

    Poate vă sună ușor ciudat…dar notițele astea ar putea compune un puzzle valoros în timp.
    Notați lucruri simple, dar importante, ce ar putea fi indicii reale în timp.
    Eu am un caiețel al Emei…început încă de acum câțiva ani, unde notez lucruri, frânturi de povestiri și episoade din viața noastră de zi cu zi.
    Lucruri simple…precum: Ce-l bucură pe copil? Ce-l întristează? Cum își manifestă bucuria? Dar tristețea?
    Ce-i captează atenția cel mai mult? Cu ce-i place să se joace? Îi place să se joace cu alții sau singur? E un copil sociabil? Îi place să fie în mijlocul atenției? Ce face dimineața, la trezire? Ce-i place să facă înainte de culcare?
    Și tot așa…puzzle-ul meu capătă formă, culoare, logică…și în timp clar mi se va arăta ce înclinații are copilul meu.

  4. Inventați împreună tradiții de familie!

    Familia joacă cel mai important rol în dezvoltarea copiilor. Dacă se simt iubiți, apreciați, înconjurați de dragoste și simt suportul nostru la fiecare pas, e clar că vor porni cu drepul în viață.
    La noi de exemplu există ritualul de culcare și de povestire a momentelor de peste zi, tradiția despachetatului sincron a cadourilor de Crăciun…și câte și mai câte.
    Tradițiile de familie sunt cele care le creează amintiri pe viață! Sărbătorile în familie, ritualul de luat masa împreună, jocuri create de familia voastră, rețete gătite împreună. Toate momentele astea, tradițiile și obiceiurile familiei îi vor da rădăcini. Îl vor face pe copil să înțeleagă, în timp, cât de important este să interacționezi cu cei iubiți și să te simți liniștit, protejat, fericit.

  5. Ascultați-i și cereți-le părerea.

    Copiii știu foarte bine ce înclinații au. Ei știu ce le place și ce nu. Ce vor să facă și ce nu.
    Doar că noi trebuie să întrebăm permanent, să-i descoasem, să le cerem părerea, să-i ascultăm și să-i provocăm permanent cu tot soiul de întrebări.
    Atenție, întrebări care să nu permită răspunsuri cu DA și NU. Fiți pregătiți mereu cu întrebarea cheie: Tu ce crezi despre asta?
    În spatele fiecărui refuz, capriciu sau criză a copilului nostru, de cele mai multe ori există o explicație și noi TREBUIE să o descoperim. De ex. Am înțeles că nu mai vrei să mergi la tenis. Dar poți, te rog, să îmi explici de ce?
    Eu așa i-am ‚dezlegat limba’ deseori și am aflat când a necăjit-o o colegă la școală, când o frământa o emoție puternică, când era stresată că nu îi reușește o săritură la înot. Pe toate le-am despicat apoi în patru și le-am rezolvat împreună.

  6. Nu mai puneți etichete și renunțați să mai aveți permanent așteptări

    E-adevărat, toți ne dorim să avem copii care să reușească în viață. Dar pe drumul ăsta lung apar atâtea provocări și pentru noi și pentru ei!
    Haideți să nu le mai evaluăm și să le mai analizăm fiecare pas. Să nu mai despicăm mereu firul în patru! Nici să nu-i lăudăm excesiv, nici să nu le tăiem elanul. Oricare din cele două căi este periculoasă. C
    Copii au nevoie să experimenteze, să-și asume riscuri, să încerce, pentru a-și dezvolta autonomia.
    Mai mult, au nevoie de încurajări realiste și mai ales trebuie să simtă că sunt sprijiniți.
    Rolul nostru este să le spunem că e în regulă să greșești, să cazi, să te împotmolești, dar important este să nu abandonezi! Doar așa vei descoperi ce-ți place, ce iubești, ce te fericește și te împlinește!
    Așteptările părinților nu aduc decât stres și presiune inutilă, ca să nu mai spun de piedici în calea experimentării, explorării și descoperirii.

  7. Înclinațiile sunt mai mult decât simple atracții. Sprijiniți-i să le îmbine!

    Înclinațiile copiilor se manifestă precum niște sentimente pozitive, ca o încântare pe care o resimt când fac diverse acțiuni. Atracțiile sau accesele de interes sunt însă zonele unde li se declanșează înclinațiile. De exemplu, copiii care iubesc animalele și sunt atrași de ele, pot avea înclinații diferite: poate vor să le dreseze, sau își doresc să aibă grijă de ele, sau pur și simplu să aibă un prieten din lumea animalelor. Și atunci ies la iveală înclinațiile!
    Înclinațiile unui copil se traduc prin ceea ce îi place unui copil să facă în mod constant, iar zona lui de interes este cea în care îi place să aplice. Înclinațiile se pot manifesta, normal, în mai multe zone. Dacă de exemplu unui copil îi place să explice și să-i învețe pe alții, ar putea aplica asta fie la o școală, grădniță, fie într-o companie privată sau chiar în lumea animalelor.
    De-asta ideal ar fi să le descoperim și înclinațiile, dar și zonele de interes. Ar fi un pas ideal pentru a face ceva cu pasiune.
    La noi încă nu s-au închegat lucrurile …dar mi-e clar că Ema este o copil care va face propriile alegeri, care are autonomia dezvoltată și încurajată. Mi-e clar că are înclinație spre lucruri logice, îi place să facă puzzle-uri, să dezlege mistere, să găsească indicii, să înțeleagă în detaliu orice informație.

  8. Lăsați-i să-și exprime singuri personalitatea și să facă propriile alegeri

    Copiilor le place să experimenteze, să încerce, să-și caute singuri calea. Pentru a-și scoate la iveală înclinațiile, trebuie să simtă permanent că nouă, părinților, ne pasă de tot ce li se întâmplă. Vor să vadă că au libertatea de a face lucrurile în felul lor, să experimenteze cum își doresc ei, nu cum le spunem noi.
    Haideți să-i lăsăm să-și croiească singuri drumul, să treacă prin mici încercări, să-și facă propriile alegeri. De multe ori copiii urmează calea aleasă de părinți, tocmai pentru a-i mulțumi și a nu-i dezamăgi.
    La noi de exemplu Ema a ales să meargă la tenis și la înot, noi am spus un simplu DA, deși mie mi-ar fi plăcut și dansuri, balet sau gimnastică. Iar rezultatul este un copil fericit, care merge cu plăcere la activitășile alese de el!

  9. Nu-i comparați cu frații sau colegii lor

    Nu există un stres mai mare pentru copii decât acela de a fi permanent comparați cu alții, fie frași, rude, colegi sua prieteni Fiecare copil este unic și diferit. Diferențele dintre ei pot, dimpotrivă, motive de bucurie, nu de comparație continuă ce le-ar putea transmite că nu sunt prea buni, prea rapizi sau prea deștepți.
    Diferențele pot fi subliniate ca și puncte forte și motive de unicitate, care să-i facă să se simtă speciali.
    Am renunțat cu greu și eu să-i povestesc despre vărul ei care devorează cărțile,  s-o mai întreb despre ce note & calificative au luat ceilalți…și-mi pare că pe zi ce trece văd sub ochii mei un copil mult mai sigur pe el și mai încrezător și autonom.

  10. Oferiți-le opțiuni

    Lăsați-i să aleagă singuri. Oferiți-le variante, dacă e cazul. Implicați-i în sarcini de zi cu zi. Profitați de fiecare oportunitate pentru a le observa comportamentul și a încerca să le descoperiți înclinațiile.
    Eu o încurajez pe Ema să se implice în proiecte diverse, la școală și în timpul liber. Îi spun DA ori de câte ori pot, o las să alegă singură ce-și dorește, chiar dacă de multe ori eu aș face alegeri diferite.

Aș vrea să-i descopăr înclinațiile și să-i fiu aproape, să-mi simtă încurajările în tot ce face. 
Ema deja manifestă niște înclinații clare. Noi n-avem altceva de făcut decât să spunem DA, să o suținem și s-o încurajăm.
Urmăresc ce-i place să facă, ce relații creează, ce-i dă energie, unde-i place să meargă.
Aș vrea să nu pierd niciun moment când îi sclipesc ochii! Pentru că doar așa va ajunge să facă ce-i place în viață. Doar așa va reuși să-și folosească potențialul la maxim!

Să le descoperim înclinațiile nu este ușor și nici nu se petrece peste noapte.
Toate recomandările de-aici sunt binevenite pentru a-i ajuta pe copii să-și exprime liberi personalitatea. Doar așa, în timp, vor ajunge să-și facă propriile alegri și să-și ia propriile decizii…pentru a-și urma pasiunile adevărate!
Acest articol este realizat la invitația Danonino, în cadrul campaniei Descoperă puterea unui simplu Da prin care încurajează părinții să ofere autonomie copiilor și să-i susțină în realizarea ideilor lor, prin exemple concrete.

Dacă aveți timp, poate vreți să citiți, pe teme similare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.