Copilule, continua sa stralucesti!

Copilule, continua sa stralucesti!

Copilul asta mic al meu creste…o vad in fiecare zi si totusi am zile in care mi se pare ca nu o recunosc. Astept sa adoarma si apoi stau langa ea si o masor cu ochii, din cap pana-n picioare. Iar si iar.
O mangai usor si adoarme cu zambeul pe buze. In intunericul camerei ei, suntem doar noi doua, eu cu ochii umezi, o tin de mana si nu ma satur sa o vad cum zambeste si tresare usor in somn. Si-atunci ma minunez singura de minunea asta din viata mea!

Are zile in care o simt dimineata cum ma tine strans de mana si stiu ca are emotii, desi nu-mi spune. O simt ca uneori ma imbratiseaza cu asa o putere, de parca ar vrea sa-mi spune ceva, dar nu-si gaseste cuvintele. Alteori imi zambeste complice si stiu ca se bucura ca sunt langa ea.

Alteori ii vad ochii usor inlacrimati, sufletul framantat si vad ca-si cauta un punct de reper. Creste si are nevoie sa ne simta aproape, mai aproape decat am crede.

Ma roaga uneori s-o mai tin in brate cum o tineam cand era mica. Ma pune sa-i povestesc cum era la gradinita si asa stam la palavre seri intregi…imi face marturisiri pe care peste ani o sa i le povestesc la fel de emotionata cum sunt si acum, cand le traim.

Da, stiu ca ziua de azi va fi asa o amintire frumoasa maine. Simt ca e atat de frumos sa colectionam amintirile astea de suflet si mai stiu ca niciun cadou de Craciun nu e mai pretios ca zambetele astea senine pe care le primesc eu nelimitat!

 Imi spune ca-i  plac fluturii, pentru ca sunt liberi si colorati….si toata lumea ii iubeste. Ii plac si  licuricii. Pentru ca sunt mici, delicati, lumineaza in noapte si toata lumea sa bucura cand ii vede. Zambesc usor. O las sa-mi mai povesteasca, cu seninatatea celor 8 ani ai ei.

Ma intreaba de ce zambesc. Nu-i spun. O mangai usor pe par si tin pentru mine gandurile astea. Imi zambeste si sufletul…pentru ca stiu ca si ea lumineaza tot in jur, stiu ca ea e delicata si ii plac licuricii tocmai pentru ca li se aseamana.

Eu ii vad lumina. II simt fragilitatea. O stiu cand vrea sa se ascunda si cand vrea sa fie vazuta. O vad cand isi inchide ochii si isi imagineaza spiridusii. O vad cum rade cu tot sufeltul. Cum canta de parca toata lumea ar fi a ei. O vad cum indrazneste atunci cand altii nu o fac. O vad cum incearca si vrea sa mearga mereu inainte. O simt cand vorbele altora incep sa o doara. Dar o vad cum straluceste. O vad cum imprastie energie in jur.

Stiu ca intr-o buna zi lumina ei se va vedea din toate directiile. Stiu ca zambetul asta deshis o sa topeasca muntii. Stiu ca lumina asta nu se va sfarsi niciodata, pentru ca vine din interior! Si noi vom fi langa tine, copilule, sa te aparam si sa-ti protejam lumina!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.