4 piese de teatru de văzut cu adolescenții

4 piese de teatru de văzut cu adolescenții

Am fost în ultimele câteva luni la 4 piese de teatru uimitoare și mă bucur că am fost la toate împreună cu Ema și am tot dezbătut împreună.

Am mai primit întrebări de-a lungul timpului de piese care s-ar potrivi pentru adolescenți și cred că fiecare din cele 4 recomandate de mine sunt potrivite.

  1. One Man Aproape Show, la Teatrul Odeon, cu și despre Pavel Bartoș. Oficial se numește ‚‚aproape’’ Show, dar vă spun eu că este 110% show.  Au fost mai bine de 60 de minute, ca un carusel de emoții. Am râs, am plâns, am văzut un Pavel care și-a jucat propriul rol, care și-a expus viața, cu așa o sensibilitate, presărată cu zâmbete, tristeți, reușite și pe alocuri…dureri.  E un show cu multe emoții, este despre VIAȚĂ, așa cum este ea, cu de toate, cu suișuri și coborâșuri!  Vi-l recomand, e inspirațional și motivațional pentru orice vârstă, este despre un om care n-a avut o strategie de a reuși în viață, dar a avut determinare, ambiție și dorința de a reuși!  
    E despre un om care a participat la 27 de castinguri înainte de a-l câștiga pe primul, și a ajuns să fie iubit de o țară întreagă! 
    Trebuie să mergeți la showul ăsta! E bine să ne amintim, la orice vârstă, că viața trebuie trăită. Povestește un om care știe că a fost omul potrivit, la locul potrivit. Unicul Pavel Bartoș!

  2. Exil, la Teatrul Național EXIL a dat naștere la multe discuții și reflecții, la noi acasă, după ce-am plecat de la teatru. Cum spuneam la început, e o piesă care te răscolește și te pune pe gânduri, indiferent din ce generație faci parte.
    Te face să-ți explici lucruri, să te regăsești în scene și-n tipare comportamentale, să înțelegi cum familia îți proiectează, fără să realizeze, dorințe și vise proprii, neîmplinite.
    E o piesă puternică, ce poate să doară prin adevărurile spuse…dar atât de reală, pentru oricine din România, care e imposibil să nu rezoneze la scenele și ideile din piesa EXIL, pe care o recomand cu tot sufletul. Singurul meu regret este că nu au putut să meargă și părinții mei, ar fi fost un tablou complet, ce ar fi creat cadrul unor discuții și istorisiri de suflet, sunt sigură!
  3. Tatăl – la Teatrul Bulandra, cu Victor Rebengiuc în rol principal. Profund emoționant, Tatăl este o poveste de familie serioasă și realistă și o privire nesentimentală, intens emoțională asupra lumii prin ochii unui bărbat, jucat de marele Victor Rebengiuc, care se confruntă cu demență, o ilustrare dramatică a pierderilor fizice care apar împreună cu cele mentale. O piesă la care nu cred că există om pe pământ care să nu se emoționeze.
    Fie că regăsești în rolul copiilor care-și văd părinții îmbătrânind, fie că ești nepot, care-și imaginează bunicii când vor îmbătrâni sau chiar te regăsești în poziția celui care se simte afectat de trecerea timpului…n-ai cum să nu fii pătruns de emoție la această piesă.
  4. Dineu cu Proști – la Teatrul Național, cu maestrul Mălăele în rol principal. O comedie savuroasă, pe care-am văzut-o în seara asta și am râs cum n-am mai râs de mult. Aveam nevoie de o piesă din asta cu situații de viață și dialoguri spumoase, care să ne deconecteze puțin de la rutina de zi cu zi.

 Pe lângă piesele cu subiecte actuale, știți ce mi-a plăcut și m-a impresionat?
Că toate cele 4 la care-am fost s-au jucat cu casele închise și sălile pline ochi!
Vi le recomand și vă doresc ce-mi doresc și pentru noi: să nu uităm cât de valoros e teatrul și oamenii acesția de pe scenă, care se hrănesc cu aplauzele noastre!
…Am suprins în seara asta imaginea în care maestrul Mălăele cum își ține mâna la inimă!
Sper că știe că și noi, publicul, tot la inimă am vrea să ținem mâna, în semn de respect, dacă n-am fi atât de procupați să-i aplaudăm furtunos, la final!
Sper că fiecare actor simte asta, la finalul pieselor jucate!   

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.