Astăzi. E o frumoasă zi, cu ploaie

Astăzi. E o frumoasă zi, cu ploaie

Ziua de astăzi, cumva…nu știu de ce, mi-a amintit de o poveste pe care o știu de ceva vreme și care-mi vine mai mereu în minte, atunci când plouă.
Chiar așa se cheamă…” e o frumoasă zi cu ploaie”.

M-a marcat de când am citit-o, să fie ceva ani buni în spate.
Nici nu mai știu dacă am reținut exact, dar vă spun pe scurt, dați-mi un minut pentru o poveste frumoasă!

E povestea unei femei cu un puternic simț critic, mult prea des focusată pe jumătatea goală a paharului, mult prea aspră și directă, mult prea ancorată să vadă și să semnalizeze nereguli și defecte.  

E o poveste frumoasă acolo, pentru că ea-și găsește un partener care ușor ușor o învață să privească viața cu alți ochi.
Să vadă dincolo de aparențe, să trecă mai departe de granițele vizibile, un partener care-i arată cum să vadă mai degrabă binele și frumosul. El o învață optimismul, pas cu pas, să nu mai vadă doar urâtul, să nu mai rostească doar răul.

E acolo o scenă care pe mine m-a fascinat, în care ei doi sunt împreună în vacanță.
Helene, personajul feminin, este fermcată de optimismul lui debordant, într-o zi în care plouă. Ea este iritată și nervoasă peste măsură de vremea urâtă, iar el îi răspunde senin: Nu, draga mea, e o frumoasă zi, cu ploaie.

Trece vremea, ei doi să căsătoresc, au copii, el rămâne peste ani partenerul ei de viață, singurul care-o poate echilibra și o poate învăța să-și elibereze binele, mai degrabă decât răul.
După o viață împreună, el moare, iar  Helene își dă seama abia acum că l-a pierdut pe singurul care-i citea sufletul și care o putea face să-și asculte mai des inima.
Pleacă la un moment dat într-o vacanță, singură, tristă, suferind după pierderea lui și călătorește în jurul lumii.

Ajunge într-una din zile pe o plajă, într-o locație exotică…unde începe să plouă, iar un turist oftează și se vaită de vremea urâtă.

Iar ea ii raspunde radiind –  Nu domnule, e o frumoasă zi, cu ploaie.

E scena care ne amintește cât de importanți sunt cei de lângă noi, cum ne impregnăm unii de la ceilalți cu gânduri, vorbe, emoții.
Cred de fapt că-mi amintesc povestea asta, care mi s-a lipit pe suflet, în fiecare zi cu ploaie, când vreau să mă vait de trafic, de aglomerație, de vrute și nevrute. Și uit să mă bucur de fiecare zi, așa cum e!

S-avem o frumoasă zi, cu ploaie!

Nu uitați, găsiți BLOG IN TANDEM și pe:

➠ You Tube: https://www.youtube.com/blogintandem 
➠ Instagram: https://www.instagram.com/blogintandem/
➠ Facebook: https://www.facebook.com/intandem.ro/ 

DACĂ AVEȚI TIMP, POATE VREȚI SĂ CITIȚI ȘI:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.