Școala ca un carusel pentru copii, părinți și profesori

Școala ca un carusel pentru copii, părinți și profesori

Au trecut mai bine de 7 luni de când s-au închis școlile, de pe o zi pe alta!

7 luni în care lucrurile se schimbă, cu o viteză amețitoare, ca într-un roller-coaster în care n-ai timp să te relaxezi, că urmează o altă coborâre bruscă.
7 luni de când învățăm să nu ne mai facem planuri pe termen lung, ci de pe-o zi pe alta.  

Am trecut prin blocaj, panică, resemnare, apoi relaxare de vacanță…și ne-am întors în caruselul ce nu ne lasă să tragem aer în piept! 
N-apucăm să găsim o soluție, că urmează brusc un alt scenariu.
Nu reușim să stabilim o direcție, că trebuie să ne regrupăm.
Nici vorbă de rutină, obiceiuri sau stabilitate…atât de importante pentru noi, adulții, dar mai ales pentru copiii noștri.

A început școala de 4 săptămâni…și în timpul ăsta lucrurile nu s-au stabilizat deloc, din contră. În fiecare zi auzim de scenarii de criză și trăim într-o prezent al panicii și-al fricii, inoculate consecvent.

A început școala, iar copiii noștri au atâta nevoie să-și găsească un ritm, să se readapteze la școală…să reînvețe să respecte unui program, să se uite în ochii profesorilor, să se simtă văzuți, apreciați, valoroși!
Spuneam, de curînd, într-un articol, că mai presus de orice, să nu uităm: copiii au nevoie de dascăli empatici și deschiși, care să nu uite de sufletele lor, mai vulnerabile și sensibile decât oricând.

N-am tras aer în piept, nu ne-am dezmeticit bine din începutul ăsta de an școlar, din discuțiile interminabile referitoare la școala online, offline, hibrid…că iarăși ne apropiem, cu pași rapizi de scenariul roșu, în capitală.
La prânz se anunță închiderea totală a școlilor, până seara se schimbă scenariul. Iar așteptarea asta, presiunea pe care o simțim cu toții…e nocivă.  

Închiderea școlilor acum, la o lună abia de la redeschiderea asta hibridă, șchiopătată, așa cum e ea…ar echivala, părerea mea, cu mulți pași inapoi.
Cu copiii de vârstă mică, ce n-au apucat încă să înțeleagă mai nimic din rigorile școlii și ale unui program bine stabilit…ce s-ar trezi brusc, iarăși, acasă, cu ochii în tabele și-n ecrane, cât e ziua de lungă.
Cu copii de toate vârstele, ce cu sigurnață vor fi afectați, pe termen lung, atât la nivel emoțional, cât și intelectual.  

Nu știu ce simțiți voi, dar la mine e un amestec de frustrare, neputință și mai ales regret când îmi dau seama ce an nefericit traversează copii noștri. Ce regres se va resimți pe termen lung!

Mă uit la Ema mea și-mi dau seama, în săptămânile în care se duce fizic la școală, că are alt tonus, altă energie!
Să fie, fizic, alături de colegii ei, de cele câteva prietene, să-și vadă profesorii, cărora le-a simțit dorul, să stea la povești în pauze, să se ciondănească pentru o bancă de exemplu, să-și zâmbească complice, cu ochii doar ( dat fiind că poartă mască permanent)…toate astea i-au dat o energie incredibiă, de care avea atâta nevoie! Nu s-a plâns o clipă de mască, nu s-a lamentat de NIMIC, s-a adaptat la reguli, le respectă și își vede de viață, în acest nou context!

Cred că toți copiii au nevoie să intereacționeze cu alți copii, să-și vadă profesorii, să-i privească în ochi…și nu printr-un ecran de tabletă sau laptop.
Iar asta, cu toate că eu sunt dintre părinții fericiți, dat fiind că Ema a făcut școală online din prima zi și n-a pierdut nici măcar o oră, de când s-au închis școlile. Am povestit despre școala ei, care s-a organizat impecabil.
Și totuși, realizez acum …cât de diferită e școala oneline, de cea offline.
Cred că va dura ani, pentru generațiile de copii de-acum, să recupereze pașii înapoi făcuți.
De-asta, recunosc, pentru copilul meu, eu îmi doresc scenariul hibrid în continuare!

Dar voi, prieteni, cum sunteți? Cum treceți prin perioada asta?

Nu uitați, găsiți BLOG IN TANDEM și pe:

➠ You Tube: https://www.youtube.com/blogintandem 
➠ Instagram: https://www.instagram.com/blogintandem/
➠ Facebook: https://www.facebook.com/intandem.ro/ 

DACĂ AVEȚI TIMP, POATE VREȚI SĂ CITIȚI ȘI:

There are 2 comments for this article
  1. Adriana Burlacu at 09:50

    Asa este… scoala offline nu se poate compara cu varianta online… iar diferentele pot fi observate doar atunci cand le faci me amandoua, alternativ, cum e cazul Emei.

    In cazul nostru e 100% online, cu bune si mai putin bune. Incerc sa ma uit in special la partea plina a paharului si vad stabilitatea & coerenta in rutina de lucru (spre deosebire de varianta in care am fi alternat online cu offline), posibilitatea de a-si trage putin sufletul intre ore (l-am gasit de cateva ori in pauza intins in pat), timp in plus castigat inainte si dupa ore (din pacate, scoala noastra nu este tocmai aproape de casa). Tudor e in clasa aVIII-a, ne asteapta un an greu, cu multe provocari… cred ca lucrurile astea il ajuta.

    Pe de alta parte, ii lipsesc pauzele in care ar fi iesit afara cu colegii, comunicarea directa cu ei si cu profesorii. Din pacate, alternativa100% offline (ce-a de a doua varianta oferita de scoala noastra) nu am considerat-o ca fiind suficient de sigura. Speram sa poate merge la scoala macar pt simulari, este important sa exerseze nu doar cunostinteke, ci si gestionarea emotiilor, detaliile de organizare, etc

    • Blog in Tandem at 05:37

      Of…Adriana! Sunt in asentimentul tau si inteleg foarte bine tot ce-mi spui!
      Sa speram, totusi, ca la un moment dat ne vom intoarce la vietile noastre, asa cum erau…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.